Nicolae Prelipceanu s-a născut în 1942. A fost redactor la revista Tribuna din Cluj (1969–1986), redactor laViaţa Românească (1987–1990), redactor-şef adjunct la Luceafărul (1990), secretar al USR (1990–1992), redactor-şef al revistei Alianţa Civică (1991-1992), consilier şef la Inspectoratul pentru cultură Bucureşti (1992–1993), ziarist la Cotidianul (1991–1992), România liberă (1993–2006), director de programe la televiziunea independentă SOTI (1994), consilier de stat la Guvernul României (1996–1997). În prezent, este redactor-şef la revista Viaţa Românească, membru în Consiliul şi Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor.
A publicat volume de poezie, proză, interviuri: Turnul înclinat (1966), 13 iluzii (1971),Arheopterix (1973), Întrebaţi fumul (1975), De neatins, de neatins (1978), Jurnal de noapte (1980), Un civil în secolul douăzeci (1980), Fericit prin corespondenţă (1982),Degetul de gheaţă (antologie, 1984), Arma anatomică (1985), Maşina de uitat (1990),Binemuritorul (1996), Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu (antologie, 1999), un teatru de altă natură (2006), portret sumar al unui necunoscut de altădată (2011), versuri; La pierderea speranţei, 2012, Vara unui fost campion de pian (1973), Tunelul norvegian (1979), Zece minute de nemurire (1983), Scara interioară (1988), proză; Dialoguri fără Platon, (1976), interviuri; Odioseea. Un jurnal pe sărite, 2011, articole.
Volume de poezie traduse în maghiară şi germană, apărute în anii ‘80. Prezenţe în reviste şi antologii în: Franţa, Polonia, SUA, Spania, Columbia, Mexic, Ungaria, Bulgaria, Rusia, Italia, Portugalia etc.
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru publicistică cu volumul Dialoguri fără Platon (1976). Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor pentru volumele: De neatins, de neatins,Fericit prin corespondenţă şi Binemuritorul. Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj pentru volumele 13 iluzii şi Tunelul norvegian.